Proprietăţi ale ultrasunetelor:

• au aceeaşi natură ca şi undele sonore;

• nu se propagă în vid, ci  numai in medii materiale, având aceeaşi viteză de propagare (aer – 340 m/s la 20˚C şi 1 atm);

• nu sunt percepute de organul auditiv al omului;

• se propagă într-un con îngust; fasciculul de ultrasunete este directiv;

• produc fenomenul de difracţie (cu pierderea directivităţii);

• la trecerea printr-o deschidere îngustă cu dimensiuni comparabile cu lungimea sa de undă, unda ultrasonoră işi pierde directivitatea si se propagă mai departe într-un fascicul larg .

• se reflectă de un obstacol rigid după aceleaşi legi ca şi sunetele;

• transportă o cantitate însemnată de energie;

• sunt puternic atenuate de substanţe în stare gazoasă.

• energia de vibraţie transportată de ele este absorbită de mediu şi are drept consecinţă scăderea rapidă a amplitudinii proporţional cu distanţa de la emiţător, fenomenul purtând numele de atenuare; atenuarea este cu atât mai rapidă cu cât frecvenţa ultrasunetelor este mai mare. Ea este mai puternică în gaze decât în lichide. De aceea, într-o orchestră, viorile (ce emit sunete acute) sunt dispuse in faţă.